Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va introduce, începând din acest an, o taxă suplimentară pentru utilajele grele și autoturismele cu un grad ridicat de poluare. Măsura face parte din strategia Guvernului de a reduce emisiile de carbon și de a încuraja tranziția către un transport mai ecologic.
Cine va fi afectat?
Noua taxă va viza:
- Autoturismele vechi și cele cu motoare diesel și pe benzină cu norme de poluare sub Euro 6
- Camioanele, utilajele industriale și agricole care emit cantități mari de noxe
- Flotele de transport de marfă și persoane care nu îndeplinesc noile standarde de mediu
Cum va fi aplicată taxa?
Autoritățile au anunțat că taxa va fi calculată în funcție de emisiile de CO₂ ale fiecărui vehicul. Proprietarii vor fi obligați să plătească un tarif anual, iar în cazul utilajelor industriale, taxa va fi inclusă în costurile de exploatare.
Reacții și controverse
Măsura a stârnit reacții mixte în rândul transportatorilor și al agricultorilor, care susțin că vor fi puternic afectați de noile costuri. În schimb, organizațiile de mediu salută decizia și consideră că este un pas important pentru reducerea poluării.
Guvernul a anunțat că va oferi subvenții pentru achiziția de vehicule mai puțin poluante și sprijin financiar pentru companiile care doresc să își modernizeze flotele.
Noua taxă urmează să fie implementată oficial în a doua jumătate a anului 2025.
Implementarea unei taxe suplimentare pentru utilajele grele și autoturismele poluante în România va avea un impact mult mai puternic decât într-o țară precum Germania, din mai multe motive economice și sociale.
1. Diferențele economice România vs. Germania
🔸 Venituri mai mici în România – Salariul mediu net în România este de aproximativ 1.000 de euro, față de peste 2.500 de euro în Germania. Costurile suplimentare generate de noua taxă vor fi mult mai greu de suportat pentru români.
🔸 Flotă auto mai veche – Vârsta medie a mașinilor din România este de 16,9 ani, una dintre cele mai ridicate din Europa, față de doar 9,8 ani în Germania. Asta înseamnă că o mare parte dintre proprietarii de mașini vor fi afectați direct de taxă.
🔸 Acces mai dificil la mașini noi – În Germania, subvențiile pentru vehicule electrice și hibrid sunt generoase, iar leasingul auto este accesibil. În România, însă, prețurile ridicate și veniturile mici fac trecerea la mașini mai puțin poluante mult mai dificilă.
2. Impact asupra industriei și agriculturii
🔸 Transportatorii români vor fi loviți puternic – Transportul rutier este unul dintre cele mai importante sectoare economice din România, iar multe firme mici folosesc camioane mai vechi, cu norme Euro 3 și Euro 4. Taxele suplimentare vor crește prețurile pentru transport, iar aceste costuri vor fi transmise mai departe consumatorilor.
🔸 Agricultura românească va fi afectată – Utilajele agricole din România sunt mai vechi, iar fermierii au acces limitat la finanțare pentru a le înlocui. Costurile suplimentare se vor reflecta în prețurile produselor agricole, ceea ce poate duce la scumpirea alimentelor.
3. Ipocrizia politicilor europene: Germania și cărbunele
🔸 Germania continuă să ardă cărbune – Deși UE impune României măsuri stricte privind poluarea, Germania nu a renunțat complet la producția de energie pe bază de cărbune. În 2023, cărbunele a reprezentat aproximativ 27% din producția de energie electrică a Germaniei.
🔸 Dubla măsură a politicilor climatice – România este forțată să adopte rapid taxe și măsuri dure, în timp ce țările bogate din Vest își permit tranziția treptată și continuă să polueze la scară mare.
4. Consecințele asupra populației
🔸 Scumpirea generalizată a produselor și serviciilor – Dacă transportatorii, agricultorii și industria vor avea costuri mai mari, prețurile la alimente, materiale de construcții și alte bunuri esențiale vor crește.
🔸 Creșterea inegalităților sociale – Cei mai afectați vor fi românii cu venituri mici, care nu își permit să cumpere mașini noi și vor fi obligați să plătească taxe mai mari pentru vehiculele pe care le dețin deja.
